Sarbatoarea Lolelor din Agnita - Agnita, jud. Sibiu
Sarbatoarea Lolelor din Agnita
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
Informatii despre Sarbatoarea Lolelor din Agnita
Agnita, Sibiu
/ 28 Dec 2012
Apasati pe imagini pentru vizualizare
Obiceiul Lolelor este adanc inradacinat in traditia zonei Sibiului, fiind practicat anual in Agnita. A fost atestat documentar pentru prima data in secolul al XVII-lea. Izvoarele istorice mentioneaza ca obiceiul lolelor nu se practica doar in Transilvania, ci si in alte localitati din Europa Centrala, din Austria, Elvetia si Germania.
Carnavalul si obiceiul lolelor de la Agnita a fost descris in anul 1882 de catre Franz Friedrich Fronius. Obiceiul Lolelor s-a practicat de-a lungul secolelor in ultima duminica din luna februarie, fiind format dintr-o parada a mesterilor, calfelor si a breslelor.
Intrucat in anul 1872 practicarea mestesugului traditional in bresle a fost interzis, obiceiul lolelor a fost dat uitarii pentru 39 de ani. In 1911, mesterii breslelor s-au hotarat sa reinvie acest vechi si important obicei, incalcand interdictia impusa. Sarbatoarea a fost practicata cu mult fast, insa odata cu venirea razboiului a fost intrerupta din nou, ultima parada avand loc in 1941, dupa care evenimentul fiind interzis pana in anul 1969.
Alaiul sau parada lolelor simbolizeaza inmanarea lazii de breasla noilor conducatori de breasla si a calfelor, fiind insotiti de personaje costumate comic, "lole", care protejau lazile din vecinatate.
Denumirea de "lole" provine de la felul in care vorbeau sub masca, "balbait".
Costumul lolelor este alcatuit dintr-o haina din panza alba pe care erau cusute bucati de zdrente negre si colorate, panza de dedesubt fiind vizibila la miscare si o masca pictata.
Alaiul de lole cuprinde 10-30 persoane (rude, vecini), conduse de "tatal de vecinatate". Grupurile erau formate din femei, barbati dar si copii intre 4-7 ani. Parada se incheia in fata Primariei, unde se intona imnul Transilvaniei si se faceau urari de sanatate si prosperitate in noul an. Punctul culminant al serii era reprezentat de ridicarea mastilor tuturor participantilor. Prin pocnete si zgomotul talangilor, ei alungau spiritele rele.
Lolele dispuneau de un bici, cu care invarteau cunoscutii si admiratorii. Daca erau recunoscute, ofereau cate o gogoasa. Dupa ora 17:00, lolele se imparteau in grupe si mergeau in mai multe case, unde serveau vin, sarmale si gogosi, petrecand pana dimineata.
Astazi, sarbatoarea si-a pastrat specificul, fiind adanc pretuita de oamenii din Agnita.
#Romaniansaresmart
Carnavalul si obiceiul lolelor de la Agnita a fost descris in anul 1882 de catre Franz Friedrich Fronius. Obiceiul Lolelor s-a practicat de-a lungul secolelor in ultima duminica din luna februarie, fiind format dintr-o parada a mesterilor, calfelor si a breslelor.
Intrucat in anul 1872 practicarea mestesugului traditional in bresle a fost interzis, obiceiul lolelor a fost dat uitarii pentru 39 de ani. In 1911, mesterii breslelor s-au hotarat sa reinvie acest vechi si important obicei, incalcand interdictia impusa. Sarbatoarea a fost practicata cu mult fast, insa odata cu venirea razboiului a fost intrerupta din nou, ultima parada avand loc in 1941, dupa care evenimentul fiind interzis pana in anul 1969.
Alaiul sau parada lolelor simbolizeaza inmanarea lazii de breasla noilor conducatori de breasla si a calfelor, fiind insotiti de personaje costumate comic, "lole", care protejau lazile din vecinatate.
Denumirea de "lole" provine de la felul in care vorbeau sub masca, "balbait".
Costumul lolelor este alcatuit dintr-o haina din panza alba pe care erau cusute bucati de zdrente negre si colorate, panza de dedesubt fiind vizibila la miscare si o masca pictata.
Alaiul de lole cuprinde 10-30 persoane (rude, vecini), conduse de "tatal de vecinatate". Grupurile erau formate din femei, barbati dar si copii intre 4-7 ani. Parada se incheia in fata Primariei, unde se intona imnul Transilvaniei si se faceau urari de sanatate si prosperitate in noul an. Punctul culminant al serii era reprezentat de ridicarea mastilor tuturor participantilor. Prin pocnete si zgomotul talangilor, ei alungau spiritele rele.
Lolele dispuneau de un bici, cu care invarteau cunoscutii si admiratorii. Daca erau recunoscute, ofereau cate o gogoasa. Dupa ora 17:00, lolele se imparteau in grupe si mergeau in mai multe case, unde serveau vin, sarmale si gogosi, petrecand pana dimineata.
Astazi, sarbatoarea si-a pastrat specificul, fiind adanc pretuita de oamenii din Agnita.
#Romaniansaresmart
Vezi si alte sarbatori si obiceiuri din Transilvania
Nu sunt alte evenimente in zona in aceasta perioada
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
© 2004 - 2024 SC InfoTurism Media SRL. Toate drepturile rezervate.Infopensiuni.ro va ofera pensiuni si vile din toate zonele turistice, oferte speciale, rezervari online. Termenii si conditiile de utilizare | Politica de Confidentialitate | Politica de Cookie-uri | Legislatie | Contact | Harta site 
|