Baile Olanesti, Informatii despre Baile Olanesti

Baile Olanesti

Baile Olanesti

Localitate din judetul Valcea (zona turistica Oltenia)



Oraş situat in partea central-nordică a judeţului Valcea, in Depresiunea Olăneşti - Cheia, la poalele Munţilor Căpăţanii (430 / 475 m altitudine), pe raul Olăneşti şi pe afluentul său Cheia, la 18 km nord-vest de municipiul Ramnicu Valcea.

Depresiunea este dominată la nord de culmile calacroase ale Munţilor Căpăţanii, cu altitudini intre 1405 - 1890 m, iar la sud de Subcarpaţii Getici, cu altitudini de peste 800 m.

Datorită aşezarii sale, zona este dominată de o clima cu ierni blande (temperatura medie in ianuarie este de - 2,5gradeC) şi veri temperate termic (temperatura medie a lunii iulie de 21gradeC), cu aer puternic ozonizat, lipsit de praf şi alergeni.

Toate aceste condiţii, alături de izvoareleminerale de care dispune aşezarea (cel mai mare număr de izvoare cu ape minerale din ţară) au favorizat dezvoltarea uneia dintre cele mai cunoscute staţiuni balneo-climaterice din Romania.

Primele analize chimice au fost făcute in jurul anului 1830, numărul izvoarelor la acea dată fiind de peste 40. Apele minerale au fost medaliate cu aur la Expoziţia internaţionalaă de la Viena, �n anul 1873.

Se presupune că apele minerale erau cunoscute �ncă din perioada ocupaţiei romane, de la care se banuieşte că au rămas nişte ziduri de piatra �n apropierea izvoarelor. Pe Dealul Măgura, �n nord-vestul staţiunii, au fost descoperite nişte olane de ceramică av�nd o compoziţie aparte: mijlocul de culoare gri şi exteriorul de culoare roz. Acestea se pare că datează din jurul anul 1300.

Este posibil ca toponimul Olăneşti să dateze din timpul ocupaţiei romane (106 � 271 d.Hr.) şi să vină de la aceste olane, care probabil �mp�nzeau zona izvoarelor de aici şi constituiau o modernă reţea de captare şi aducţiune a apelor minerale.

După retragerea aureliană băile au căzut �n paragină. Descoperirea ulterioară a sistemului de colectare şi aducţiune prin olane ar fi cea de-a doua posibilă origine a toponimului �Olăneşti�, nume dat generic şi locuitorilor din zona olanelor. De asemenea, se poate lua �n consideraţie faptul că meşteşugul fabricării olanelor să se fi păstrat şi după retragerea romană, fapt pentru care toponimul să se tragă de la meşterii de olane, care se ocupau cu fabricarea acestora şi �ntreţinerea �ntregului sistemde aducţiune.

Prima atestare documentară apare �n anul 1527, 19 iulie, c�nd domnitorul Radu de la Afumaţi, �ntăreşte printr-un hrisov anumite proprietăţi unor slujitori. �ncep�nd cu anul 1592, documentele istorice păstrate vorbesc despre boierii Olăneşti. Aceştia nu erau localnici, venind din alte locuri. Proprităţile lor se �ntindeau şi pe tritoriul altor localităţi din judeţ şi din afara lui.

�n secolele XVIII � XIX, datorită condiţiilor grele de viaţă sub imperiul habsburgic, numeroşi rom�ni din Transilvania trec munţii şi se stabilesc la Olăneşti şi Cheia. De aici şi denumirea de ungureni sub care mai sunt cunoscuţi.

P�nă �n secolul al XVIII � lea, valorea apelor minerale de aici era puţin cunoscută sau de loc �n afara zonei, doar locuitorii satelor Tisa, Comanca şi Olăneşti cunosc�nd-o. Mulţi foloseau apele minerale la gătit, fapt datorat conţinutului acestora �n sare. Primul document �n care se vorbeşte despre importanţa apelor minerale şi despre existenţa aici a unui loc de tratament cu �ape miraculoase�, este un act emis �n a doua jumătate a secolului al XVIII � lea, �n document făc�ndu-se referiri la izvoare şi la moşia vel clucerului Toma Olănescu.

Apele minerale �ncep �nsă sa fie cunoscute �n afara perimetrului lor după anul 1821. �n acest an, �n timpul mişcării lui Tudor Vladimirescu, la Olăneşti s-a retras un număr mare de boieri, aleg�nd zona ca refugiu, profit�nd de faptul că localitatea era aşezată �ntr-o zonă retrasă, iar coniţiile erau deosebite.

Cu această ocazie boierii au aflat de �apele miraculoase, ur�t mirositoare� (datorită conţinutului de sulf), pe care unii le-au şi folosit. Odată cu liniştirea situaţiei, revenind �n zonele de unde s-au refugiat, au răsp�ndit vestea efectului lor. Acesta este şi motivul pentru care, din anul 1829, aşezarea �ncepe să fie tot mai des vizitată de bolnavi, la recomandarea medicilor.

Consider�nd data la care s-au făcut primele analize chimice actul de naştere a unei staţiuni balneoclimaterice, staţiunea Olăneşti �ncepe să funţioneze din perioada 1829 � 1830, c�nd medicul Karl Frederich Siller a făcut primele analize chimice ale apelor minerale de aici.

După 1830, apele minerale şi staţiunea �ncep sa fie cunoscute şi �n Oltenia şi Muntenia, şi chiar peste hoatre. �ntre 1832 � 1877, sezonul balner �ncepea la 20 mai şi se �ncheia la 15 septembrie.

�n anul 1895, mai precis �n noaptea de 23/24 iunie, o ploaie torenţială a declanşat o viitură care a atins �nălţimea de 20 metri peste nivelul obişnuit, aceasta astup�nd izvoarele, fapt ce a determinat �ntreruperea activităţii pentru operioadă de 10 ani.

Principalul merit pentru renaşterea staţiunii se datoreză lui Dumitru Bădescu (1870 � 1951), care a reuşit, prin eforturi considerabile, să readucă staţiunea �n circuitul balnear al ţării.

Staţiunea balneoclimaterică Băile Olăneşti, staţiune de interes general, cu funcţionare permanentă, dispune de cel mai mare număr de izvoare funcţionale din ţară (peste 30) ale căror ape minerale sunt recomandate �n tratarea a numeroase afecţiuni.

�n cură internă, sunt recomandate pentru tratarea bolilor cronice ale rinichilor şi căilor urinare, ale tubului digestiv, a afecţiunilor hepato-biliare, a celor metabolice şi de nutriţie, afecţiuni ale pielii şi afecţiuni ale aparatului locomotor ţi ale sistemului periferic ca boli asociate.

Un foarte interesant punct de atracţie �n staţiunea Băile Olăneşti �l constituie mlaştina �Lacul Frumos�, unde a fost descoperită planta carnivoră �Drosera rotundifolia�. De asemenea, numeroase case de tip v�lcean şi case de t�rgoveţi, cum sunt Casa Olănescu (secolul XIX), Casa Bădescu (1718) etc. Un alt punct de atracţie este Biserica Nicola Ursu � Horia, construtiă �n anul 1752 de către meşterii ţărani din satul Albac, comuna R�ul Mare, �n Munţii Apuseni. �ntre 1907 � 1908 biserica a fost adusă la Ştefăneşti � Argeş (l�ngă Piteşti).

Ajung�nd �n paragină, poate datorită vechimii, poate neglijenţei, ea este mutată şi refacută �n forma iniţială şi din aceleaşi materiale, prin grija Patriarhului Justinian Marina şi a Episcopului Iosif al R�mnicului şi Argeşului, �n oraşul Băile Olăneşti.




Poze din Baile Olanesti







Vezi toate pozele din Baile Olanesti

© 2004 - 2014 SC InfoTurism Media SRL. Toate drepturile rezervate.
Infopensiuni.ro va ofera pensiuni si vile din toate zonele turistice, oferte speciale, rezervari online.
Utilizand acest serviciu inseamna ca sunteti de acord cu Termenii si conditiile de utilizare.| Legislatie turism | Contact  Harta site