De Dragobete - Bran, jud. Brasov
De Dragobete
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
Informatii despre De Dragobete
Bran, Brasov
/ 24 Feb 2013
Apasati pe imagini pentru vizualizare
Dragobetele este o sarbatoare populara autohtona ce se tine in data de 24 februarie inca din vremuri stravechi, desi mai demult nu era cunoscuta in toate zonele tarii. Potrivit atestarilor, ea era cunoscuta in sud, mai cu seama in Oltenia.
Numele de "Dragobete" provine de la asa zisul Dragomir Cap de Primavara, tanarul zeu al dragostei din panteonul mitologiei romanesti. Etimologic, dragobetele se traduce prin expresia "a fi drag".
Dragobetele este una dintre sarbatorile care vestesc venirea primaverii. Pe vremuri era numita si "Logodna pasarilor", deoarece in aceasta zi pasarile se imperecheau si isi faceau cuib. Aceasta presupusa logodna a fost treptat imprumutata si de oameni, care au gasit in aceasta sarbatoare un prilej pentru a-si sarbatori dragostea.
Pe vremuri, in dimineata de 24 februarie tinerii ieseau din sat la padure, faceau o hora, apoi se sarutau si se strangeau in brate cu multa patima. Fetele culegeau flori de primavara care erau pastrate pana de Sanziene, pe 24 iunie, cand erau aruncate pe o apa curgatoare. Pretutindeni se auzea zicala: "Dragobetele saruta fetele".
In apropierea pranzului, fetele incepeau sa coboare spre sat, fiind "fugarite" de flacai, care daca le prindeau le furau o sarutare. In aceasta zi cuplurile isi "oficializau" relatia si in fata parintilor, urmand o logodna care dura cel putin un an de zile.
In unele zone, in dimineata zilei de Dragobete fetele si femeile tinere strangeau zapada proaspata, o topeau si se spalau cu apa astfel obtinuta pe cap, crezand ca vor avea parul si tenul placute admiratorilor.
Fetele care nu au iubit trebuie macar sa rada si sa faca glume cu baietii, astfel ele avand sanse sa se marite curand.
Se spune ca daca cineva aude pupaza pe 24 februarie, acela va fi harnic tot anul, iar daca va ploua, se asteapta o primavara frumoasa si care va veni devreme.
In ziua de Dragobete nu se tese, nu se carpeste, nu se lucreaza la camp sau in fierarie si nu se sacrifica pasari sau animele. Cu toate acestea, se face curatenie in toata casa, pentru ca tot ce urmeaza sa fie cu spor si prospetime.
Se mai credea ca in ziua de Dragobete pasarile nemigratoare se aduna in stoluri, ciripesc, isi aleg perechea si incep sa-si construiasca cuiburile, pasarile neimperecheate acum ramanand fara pui peste vara. Oamenii batrani tineau aceasta zi pentru friguri si alte boli.
Dragobetele era sarbatorit in unele locuri si la data de 1 martie, deoarece se considera ca el este fiul Dochiei si primul deschizator de primavara.
#Romaniansaresmart
Numele de "Dragobete" provine de la asa zisul Dragomir Cap de Primavara, tanarul zeu al dragostei din panteonul mitologiei romanesti. Etimologic, dragobetele se traduce prin expresia "a fi drag".
Dragobetele este una dintre sarbatorile care vestesc venirea primaverii. Pe vremuri era numita si "Logodna pasarilor", deoarece in aceasta zi pasarile se imperecheau si isi faceau cuib. Aceasta presupusa logodna a fost treptat imprumutata si de oameni, care au gasit in aceasta sarbatoare un prilej pentru a-si sarbatori dragostea.
Pe vremuri, in dimineata de 24 februarie tinerii ieseau din sat la padure, faceau o hora, apoi se sarutau si se strangeau in brate cu multa patima. Fetele culegeau flori de primavara care erau pastrate pana de Sanziene, pe 24 iunie, cand erau aruncate pe o apa curgatoare. Pretutindeni se auzea zicala: "Dragobetele saruta fetele".
In apropierea pranzului, fetele incepeau sa coboare spre sat, fiind "fugarite" de flacai, care daca le prindeau le furau o sarutare. In aceasta zi cuplurile isi "oficializau" relatia si in fata parintilor, urmand o logodna care dura cel putin un an de zile.
In unele zone, in dimineata zilei de Dragobete fetele si femeile tinere strangeau zapada proaspata, o topeau si se spalau cu apa astfel obtinuta pe cap, crezand ca vor avea parul si tenul placute admiratorilor.
Fetele care nu au iubit trebuie macar sa rada si sa faca glume cu baietii, astfel ele avand sanse sa se marite curand.
Se spune ca daca cineva aude pupaza pe 24 februarie, acela va fi harnic tot anul, iar daca va ploua, se asteapta o primavara frumoasa si care va veni devreme.
In ziua de Dragobete nu se tese, nu se carpeste, nu se lucreaza la camp sau in fierarie si nu se sacrifica pasari sau animele. Cu toate acestea, se face curatenie in toata casa, pentru ca tot ce urmeaza sa fie cu spor si prospetime.
Se mai credea ca in ziua de Dragobete pasarile nemigratoare se aduna in stoluri, ciripesc, isi aleg perechea si incep sa-si construiasca cuiburile, pasarile neimperecheate acum ramanand fara pui peste vara. Oamenii batrani tineau aceasta zi pentru friguri si alte boli.
Dragobetele era sarbatorit in unele locuri si la data de 1 martie, deoarece se considera ca el este fiul Dochiei si primul deschizator de primavara.
#Romaniansaresmart
Vezi si alte sarbatori si obiceiuri din Bran Moeciu
Bran, Brasov
In 2012,Turnirul Cetatilor, aflat la cea de-a treia editie, se va desfasura in urmatoarele locatii: Rasnov 20-22 Iulie – Cetate, Brasov 3-5 August – Cetatuia, Bran 10-12 August – Platoul Ini ...
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
© 2004 - 2024 SC InfoTurism Media SRL. Toate drepturile rezervate.Infopensiuni.ro va ofera pensiuni si vile din toate zonele turistice, oferte speciale, rezervari online. Termenii si conditiile de utilizare | Politica de Confidentialitate | Politica de Cookie-uri | Legislatie | Contact | Harta site 
|