Calimanesti, Informatii despre Calimanesti

Calimanesti

Calimanesti


Localitate din judetul Valcea (zona turistica Valea Oltului)



Oraş situat in nord - estul judeţului Valcea, la 18 kilometri nord de municipiul Ramnicu Valcea, pe Valea Oltului, in depresiunea subcarpatică Jiblea, la ieşirea Oltului din defileul Cozia, pe ambele maluri ale raului Olt, la 260 metri altitudine.

Clima, lipsită de contraste termice, cu veri plăcute - răcoroase (temperatura medie a lunii iulie este de circa 20grC) şi ierni blande (temperatura medie a lunii ianuarie este de 1,5grC), alături de izvoarele cu ape minerale, au constituit condiţiile ce au stat la baza infiinţării aici a unei renumite baze de odihnă şi tratament.

Din anul 1890, Călimăneştiul, impreună cu localitatea sa componentă Căciulata, situată in partea de nord a oraşului, fomrează renumita staţiune balneoclimaterică Călimăneşti - Căciulata, staţiune de interes general, cu funcţionare permanentă.

Condiţiile de mediu deosebite şi peisajul incantător, la care s-au adăugat construcţiile specifice zonei subcarpatice şi celei de munte, au constituit odinioară elementele pentru care staţiunea era supranumită "Sinaia Valcii".

La Călimăneşti se desfăşoră anual, in prima parte a lunii august, timp de trei zile, festivalul folcloric "Cantecele Oltului", targ al olarilor şi expoziţie de artă populară, paradă a portului popular.

Participanţii sunt locuitorii judeţelor de pe cursul Oltului, �ncep�nd de la izvoare din Munţii Hăşmaş p�nă la vărsarea �n Dunăre, la Izlaz: Harghita, Braşov, Sibiu, V�lcea, Olt şi Teleorman, dar şi invitaţi din alte judeţe ale ţării.

Se presupune că aşezarea cunoscută din vechime sub numele de Călimăneşti s-a �ntemeiat �n secolele 5 � 6 d.Hr., c�nd vechea obşte sătească daco � romană ce se �ntindea pe ambele maluri ale Oltului şi pe dealurile de la poalele Coziei, s-a destrămat prin �mpărţirea ei �ntre oamenii de vază ai vechii obşti � Căliman, Şerban, Stoica, Bogdan. De aici şi localităţile de azi � Călimăneşti, Şerbăneşti, Stoicăneşti, Bogdăneşti.

�n opinia cercetătorului Iorgu Iordan, toponimul Căciulata este dat de natura terenului şi indică un v�rf cu negură, eventual cu vegetaţie, care evocă imaginea unui cap de om cu căciulă.

Prima menţiune documentară a aşezării se găseşte �n condica Mănăstirii Cozia, la 20 mai 1388, c�nd voievodul Mircea cel Bătr�n dăruieşte mănăstirii anumite proprietăţi, printre care şi Călimăneşti.

Prin defileul Oltului au trecut cei 6000 de soldaţi sub comoanda fraţilor Buzeşti si Udrea Bălanu, unindu-se cu armata lui Mihai Viteazul la 16/26 octombrie 1599, �n apropiere de Sibiu, la Tălmaciu, cu două zile �nainte de bătălia de la Şelimbăr (18/28 octombrie 1599).

Prima descriere a zonei datează din anii 1520 şi aparţine conducătorului comunităţii de la Muntele Athos, Gavriil Protul, acesta fiind �n vizită la Mănăstirea Cozia. Tot �n această descriere suntmenţionate pentru prima dată şi izvoarele cu apă minerală.

�n timp, solicitările permanente şi din ce �n ce mai mari, determină căutarea unor noi izvoare. Astfel, se ajunge la descoperirea de noi izvoare, dar de abia �ntre 1850 � 1854, este captat izvorul Căciulata nr. 1. �n 1833, un tratat german de balneologie aminteşte de apele minerale de aici ca fiin foarte eficace �n tratarea bolilor de ficat, rinichi şi stomac.

�n anul 1859 medicul francez Joseph Caillat, stabilit temporar �n Ţara Rom�nească (1854), face o analiză amănunţită a apelor minerale de la Călimăneşti � Căciualat, �n urma căreia �mpăratul Napolen al III � lea al Franţei, la recomandarea medicului Carol Davilla, a facut �n anul 1869, o cură de ape aici.Acesta primea cu regularitate apă de la Călimăneşti prin curieri speciali.
Călimăneştiul şi aşezările din jur �ncep să cunoască o dezvoltare liberă după secularizarea averilor mănăstireşti, lege dată �n decembrie 1863, c�nd se pune capăt dominaţiei de secole a Mănăstirii Cozia asupra acestora.

�ntre anii 1868 � 1869, doctorul Bernard face prima analiză chimică a izvorului Căciulata. La Expoziţia de la Viena din anul 1873, apele minerale de la Călimăneşti şi Căciulata sunt apreciate şi medaliate, pentru ca 20 de ani mai t�rziu, �m 1893, sa fie medaliate cu aur la Expoziţia Internaţională de Alimentaţie şi Ape Minerale de la Bruxelles.

Primele stabilimente balneare şi vile pentra cazare au inceput să fie construite din anul 1890, de atunci oraşul cunosc�nd o dezvoltare permanentă, ajung�nd una dintre cele mai renumite staţiuni din ţară şi Europa.

Izvoarele cu ape minerale descoperite �n anul 1827 sunt sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, magneziene, cu concentraţii de mineralizare cuprinse �ntre 0,5 şi 11,4 g/l şi cu temperaturi variate, �ntre 41 - 49�C.

Staţiunea Călimăneşti � Căciulata este indicată pentru tratarea afecţiunilor hepato � biliare, ale tubului digestiv, afecţiuni provocate de boli de nutriţie şi metabolice. �n cură externă, apele minerale de aici sunt folosite pentru tratarea bolilor reumatismale, posttraumatice, ginecologice.

Dintre clădirile cu valoare de patrimoniu, trebuie menţionate Pavilionul Central (construit �n 1896), Casa �Miscurici� (1850 � 1860), Casa �Dobrin�, construită din lemn �n anul 1880.

Un alt obiectiv turistic demn de menţionat sunt ruinele castrului roman Arutela şi a băilor termale, situate pe partea st�ngă a r�ului Olt.

La intrarea �n Defileul Oltului, pe partea draptă a r�ului, la poalele Muntelui Basarab, se află �Schitul de la Piatră sau Cozia Veche�, construit �n timpul lui Negru Vodă (secolul XIV), menţionat la 8 noiembrie 1601, �n cartea călugăriţei Teofana, mama domnitorului Mihai Viteazul.


Poze din Calimanesti










Vezi toate pozele din Calimanesti
© 2004 - 2017 SC InfoTurism Media SRL. Toate drepturile rezervate.
Infopensiuni.ro va ofera pensiuni si vile din toate zonele turistice, oferte speciale, rezervari online.
Utilizand acest serviciu inseamna ca sunteti de acord cu Termenii si conditiile de utilizare.| Legislatie turism | Contact  Harta site