Traditii si obiceiuri de Paste - Campulung Moldovenesc, jud. Suceava
Cazare >
Traditii si obiceiuri de Paste
Traditii si obiceiuri de Paste
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
Informatii despre Traditii si obiceiuri de Paste
Campulung Moldovenesc, Suceava
/ 29 Apr -> 7 Mai 2013
Apasati pe imagini pentru vizualizare
Pentru crestini, lumea moare si reinvie in fiecare an, la inceputul primaverii. O data cu rastignirea si ingroparea lui Iisus, timpul isi inceteaza curgerea iar lumea se goleste de sensuri. Un singur Strigat poate insa sa faca imposibilul, urnind timpul din loc: Hristos a Inviat! Lumanarea ce se aprinde simbolic in Noaptea de Inviere reprezinta inceputul unei noi lumi si a unui nou timp ce va culmina in miez de iarna cu Nasterea Domnului.
In Bucovina, pregatirile incep inainte de perioada postului, cand gospodinele spala toate vasele in care se pregateste si se mananca de frupt si le urca in pod, de unde coboara alte vase, pentru pregatirea bucatelor de post.
Saptamana Mare sau Saptamana patimilor lui Hristos este poate cea mai importanta saptamana din cursul unui an bisericesc. Fiecare zi din Saptamana Neagra (numita astfel din cauza pericolelor ce-i pandesc pe crestini la fiecare pas) are semnificatii aparte. Cine moare in aceasta saptamana se duce direct in iad, pentru ca Raiul este inchis si se va deschide abia in Noaptea Invierii.
Este o perioada de curatire sufleteasca, dar nu numai. Femeile fac in aceste zile curatenie in casa si in curte. Cenusa din sobe, aruncata peste straturile din gradina, are puteri mari, facand plantele sa rodeasca bogat. In unele sate exista obiceiul sa se aprinda focuri purificatoare in fiecare curte.
Focul din Joia Mare se face aprinzand pentru fiecare mort o gramajoara, pentru a fi si ei luminati pe lumea cealalta si pentru a incalzi sufletele raposatilor.
In Joia Mare femeile inrosesc ouale. O vorba din batrani spune ca ouale vopsite in aceasta zi nu se strica niciodata. In Saptamana Mare in toate comunitatile bucovinene se inchistresc ouale, pastrandu-se motivele ornamentale traditionale (cararea pierduta, crucea pascala, coarnele berbecului, carja ciobanului, fierul plugului).
In Vinerea Mare nu se lucreaza: nu se ara, nu se seamana, nu se planteaza rasaduri, nu se coase si nu se ingrijeste gospodaria. In schimb, apa are proprietati vindecatoare. Copiii se scalda intr-o apa curgatoare ca sa fie sanatosi si puternici. Cei bolnavi se scalda de trei ori in apa, inainte de rasaritul soarelui si se crede ca se vindeca miraculos. Ploaia cazuta in Vinerea Mare anunta un an cu belsug.
In Sambata Pastilor se fac toate bucatele ce vor fi puse pe masa in cinstea Invierii Domnului. Cojile de oua se arunca pe o apa curgatoare pentru a-i anunta pe Blajini ca au sosit Pastile. In noaptea de sambata se spune ca se deschide cerul, iar cei atenti si cu inima curata il pot vedea pe Dumnezeu alaturi de sfinti. Nu numai ca cerul se deschide ci si pamantul. La miezul noptii se pot observa focuri pe camp, acolo unde sunt ingropate comorile.
In Seara de Inviere toti membrii familiei, imbracati in haine noi, cusute in timpul iernii, participa la slujba religioasa. Momentul Invierii este marcat prin impuscaturi, odinioara cu sacalusurile (un fel de tunuri mici cu praf de pusca). Dupa intoarcerea de la biserica, crestinii ocolesc casa de trei ori tinand in mana lumanarea de la Inviere si avand grija sa nu se stinga. Dupa aceea, lumanarea se pastreaza intr-un loc ferit sau la icoana, putand fi folosita la nevoie (in caz de inundatii, cutremure sau furtuni).
In dimineata de duminica preotul sfinteste pasca si celelalte mancaruri rituale aduse intr-un cos de nuiele sau in cos de doage, numit pascarita, acoperite cu cele mai frumoase stergare, tesute in casa. Alaturi de pasca se pune un cozonac cu nuca si cu mac, copt intr-o forma speciala numita baba, oau rosii si o bucata de slanina. Tot in cos se pun sare, zahar, hrean (cel care mananca o bucatica de hrean sfintit va fi tot timpul iute - in lumea satului este foarte important sa fii harnic, vrednic si sanatos), busuioc (care se pastra pentru ca samanta sa fie plantata, iar busuiocul care rezulta avea calitati deosebite si terapeutice dar si in magia folosita de femei).
Inainte de rasaritul soarelui, oamenii se spala cu ou si cu un ban de argint. Oul ii va proteja de boli si le vor face obrazul rumen si sanatos, pe cand banul aduce prosperitate. Apoi crestinii se aseaza la masa: se gusta din toate bucatele sfintite si se ciocnesc ouale.
Semnificatia ciocnirii oualor este: fiecare rana din coaja aminteste de suferintele lui Iisus. Primul care ciocneste oul este persoana care se bucura de cel mai mult respect. Se vor ciocni intai varful pentru ca la inceput fruntea lui Iisus a fost insangerata prin asezarea cununii de spini. A doua zi, ouale pot fi lovite si cu extremitatea opusa, asa cum picioarele si mainile Mantuitorului au fost insangerate. La sfarsit de tot pot fi ciocnite si partile laterale, precum soldatii l-au lovit pe Iisus in coaste.
In Lunea de dupa Inviere exista obiceiul umblarii cu pasca la rudele cele mai apropiate. Copiii se duc la parinti si finii la nasi. In a doua zi de Paste, se practica udatul, ritual purificator. Acum simbolic, cu parfum, altadata fetele se udau cu apa adusa de feciori in cofite. Iar Martea se udau baietii.
A doua si a treia zi de Paste se organizau hore la care participau tinerii imbracati in cele mai frumoase costume populare, lucrate in timpul iernii. Acestea erau adevarate parade ale frumusetii si elegantei costumelor populare.
#Romaniansaresmart
In Bucovina, pregatirile incep inainte de perioada postului, cand gospodinele spala toate vasele in care se pregateste si se mananca de frupt si le urca in pod, de unde coboara alte vase, pentru pregatirea bucatelor de post.
Saptamana Mare sau Saptamana patimilor lui Hristos este poate cea mai importanta saptamana din cursul unui an bisericesc. Fiecare zi din Saptamana Neagra (numita astfel din cauza pericolelor ce-i pandesc pe crestini la fiecare pas) are semnificatii aparte. Cine moare in aceasta saptamana se duce direct in iad, pentru ca Raiul este inchis si se va deschide abia in Noaptea Invierii.
Este o perioada de curatire sufleteasca, dar nu numai. Femeile fac in aceste zile curatenie in casa si in curte. Cenusa din sobe, aruncata peste straturile din gradina, are puteri mari, facand plantele sa rodeasca bogat. In unele sate exista obiceiul sa se aprinda focuri purificatoare in fiecare curte.
Focul din Joia Mare se face aprinzand pentru fiecare mort o gramajoara, pentru a fi si ei luminati pe lumea cealalta si pentru a incalzi sufletele raposatilor.
In Joia Mare femeile inrosesc ouale. O vorba din batrani spune ca ouale vopsite in aceasta zi nu se strica niciodata. In Saptamana Mare in toate comunitatile bucovinene se inchistresc ouale, pastrandu-se motivele ornamentale traditionale (cararea pierduta, crucea pascala, coarnele berbecului, carja ciobanului, fierul plugului).
In Vinerea Mare nu se lucreaza: nu se ara, nu se seamana, nu se planteaza rasaduri, nu se coase si nu se ingrijeste gospodaria. In schimb, apa are proprietati vindecatoare. Copiii se scalda intr-o apa curgatoare ca sa fie sanatosi si puternici. Cei bolnavi se scalda de trei ori in apa, inainte de rasaritul soarelui si se crede ca se vindeca miraculos. Ploaia cazuta in Vinerea Mare anunta un an cu belsug.
In Sambata Pastilor se fac toate bucatele ce vor fi puse pe masa in cinstea Invierii Domnului. Cojile de oua se arunca pe o apa curgatoare pentru a-i anunta pe Blajini ca au sosit Pastile. In noaptea de sambata se spune ca se deschide cerul, iar cei atenti si cu inima curata il pot vedea pe Dumnezeu alaturi de sfinti. Nu numai ca cerul se deschide ci si pamantul. La miezul noptii se pot observa focuri pe camp, acolo unde sunt ingropate comorile.
In Seara de Inviere toti membrii familiei, imbracati in haine noi, cusute in timpul iernii, participa la slujba religioasa. Momentul Invierii este marcat prin impuscaturi, odinioara cu sacalusurile (un fel de tunuri mici cu praf de pusca). Dupa intoarcerea de la biserica, crestinii ocolesc casa de trei ori tinand in mana lumanarea de la Inviere si avand grija sa nu se stinga. Dupa aceea, lumanarea se pastreaza intr-un loc ferit sau la icoana, putand fi folosita la nevoie (in caz de inundatii, cutremure sau furtuni).
In dimineata de duminica preotul sfinteste pasca si celelalte mancaruri rituale aduse intr-un cos de nuiele sau in cos de doage, numit pascarita, acoperite cu cele mai frumoase stergare, tesute in casa. Alaturi de pasca se pune un cozonac cu nuca si cu mac, copt intr-o forma speciala numita baba, oau rosii si o bucata de slanina. Tot in cos se pun sare, zahar, hrean (cel care mananca o bucatica de hrean sfintit va fi tot timpul iute - in lumea satului este foarte important sa fii harnic, vrednic si sanatos), busuioc (care se pastra pentru ca samanta sa fie plantata, iar busuiocul care rezulta avea calitati deosebite si terapeutice dar si in magia folosita de femei).
Inainte de rasaritul soarelui, oamenii se spala cu ou si cu un ban de argint. Oul ii va proteja de boli si le vor face obrazul rumen si sanatos, pe cand banul aduce prosperitate. Apoi crestinii se aseaza la masa: se gusta din toate bucatele sfintite si se ciocnesc ouale.
Semnificatia ciocnirii oualor este: fiecare rana din coaja aminteste de suferintele lui Iisus. Primul care ciocneste oul este persoana care se bucura de cel mai mult respect. Se vor ciocni intai varful pentru ca la inceput fruntea lui Iisus a fost insangerata prin asezarea cununii de spini. A doua zi, ouale pot fi lovite si cu extremitatea opusa, asa cum picioarele si mainile Mantuitorului au fost insangerate. La sfarsit de tot pot fi ciocnite si partile laterale, precum soldatii l-au lovit pe Iisus in coaste.
In Lunea de dupa Inviere exista obiceiul umblarii cu pasca la rudele cele mai apropiate. Copiii se duc la parinti si finii la nasi. In a doua zi de Paste, se practica udatul, ritual purificator. Acum simbolic, cu parfum, altadata fetele se udau cu apa adusa de feciori in cofite. Iar Martea se udau baietii.
A doua si a treia zi de Paste se organizau hore la care participau tinerii imbracati in cele mai frumoase costume populare, lucrate in timpul iernii. Acestea erau adevarate parade ale frumusetii si elegantei costumelor populare.
#Romaniansaresmart
Vezi si alte sarbatori si obiceiuri din Bucovina
Vatra Dornei, Suceava
- Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. Cine nu are porc gras de Craciun nu poate spune ca a fost fericit in acel an;
- Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciu ...
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
© 2004 - 2024 SC InfoTurism Media SRL. Toate drepturile rezervate.Infopensiuni.ro va ofera pensiuni si vile din toate zonele turistice, oferte speciale, rezervari online. Termenii si conditiile de utilizare | Politica de Confidentialitate | Politica de Cookie-uri | Legislatie | Contact | Harta site 
|