Horezu, Informatii despre Horezu

Horezu


Localitate din judetul Valcea (zona turistica Oltenia)



Aici suntem in mijlocul judetului Valcea, podoaba mandrei Oltenii si unul dintre cele mai frumoase tinuturi ale tarii. (Romania pitoreasca - Alexandru Vlahuta despre Hurez)

Descoperirile facute in urma cercetarilor arheologice din zona Ferigile, de langa Horezu au scos la iveala marturii arheologice din secolele al IX-lea si al XIIl-lea privind localizarea unor asezari umane. Mentionez ca regiunea subcarpatica a actualei zone Horezu a facut parte din Cnezatul lui Farcas, mentionat documentar prin Diploma regelui Bela al IV al Ungariei.

Dezvoltarea asezarilor horezene este legata de traseele de transhumanta, de drumurile haiducilor, care traversau zona precum si de drumul sarii care "pornea de la Ocnele Mari, trecea prin Pietrarii de Jos si din Horezu continua catre Slatioara si ajungea la Cernesti".

Localitate, astazi orasul Horezu, este atestat documentar intr-un hristov apartinand domnitorului Vlad Calugarul din anul 1487, care pomenea de satul Hurez.

Denumirea actuala provine de la numele de "ciuhurez", pasare asemanatoare bufnitei care populeaza padurile din jur. Numele de Hurezi a apartinut initial actualei localitati componente Romani de Jos, pe valea raului cu acelasi nume, despre care se fac mentiuni documentare in secolul XV-lea. La sfarsitul secolului al XVII-lea este mentionata
Strada principala din targul Horezu in perioada interbelica
Strada principala din targul Horezu in perioada interbelica

documentar cifra de 100 de locuitori rumani in satul Romani de Jos.

Aici, la Romani de Jos domnul martir Constantin Brancoveanu, construieste o manastire care reprezinta o sinteza a artei si maestriei poporului roman pana in acel timp, manastirea Horezu, constructie care s-a facut intre anii 1690-1693. A tarnosit-o la 8 septembrie 1693.

Cu timpul, vatra satului se muta peste deal la circa 2 km, probabil datorita faptului ca traseele de transhumanta, cat si celelalte drumuri se intersectau in acel loc. Era deci un loc prielnic dezvoltarii unui targ, unde oamenii din zona puteau proceda la diferite schimburi comerciale. Oierii vindeau lana si branza, cumparau cereale si produse de bacanie. Olarii vindeau produse ceramice necesare in gospodariile rurale si-si luau hrana.

© 2004 - 2017 SC InfoTurism Media SRL. Toate drepturile rezervate.
Infopensiuni.ro va ofera pensiuni si vile din toate zonele turistice, oferte speciale, rezervari online.
Utilizand acest serviciu inseamna ca sunteti de acord cu Termenii si conditiile de utilizare.| Legislatie turism | Contact  Harta site