Obiceiul colindatului - Moldovita, jud. Suceava
Obiceiul colindatului
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
Informatii despre Obiceiul colindatului
Moldovita, Suceava
/ 24 -> 25 Dec 2012
Apasati pe imagini pentru vizualizare
La sfarsit de calendar ies ca din pamant culorile, gustul, zvonurile sperantei: colindele si colacii, bradul impodobit, un Mos Craciun incarcat de daruri pentru toti, urari vesele pe un petic de hartie, calatorind pana la capatul lumii.
Din ajunul Craciunului si pana in ziua de Anul Nou, colindatorii pornesc in alai, oprindu-se la casele oamenilor pentru a le vesti Nasterea Domnului si a le face urari de sanatate si belsug.
Cuvantul „colind” sau „colinda” provine din latinescul „Calendae” nume ce se dadea vechilor sarbatori pagane de Anul Nou.
Obiceiul colindelor este preluat de la romani care sarbatoreau in aceasta perioada „Nasterea Soarelui”. In aceasta perioada a iernii soarele atinge punctul sau cel mai jos in emisfera sudica, incepand apoi, precum o ridicare, apoi o miscare treptata spre nord. Calendele erau sarbatori romane inchinate soarelui, ele desemnand un obiect rotund, o trimitere directa la discul solar, de aici si obiceiul de a imparti colaci si nuci colindatorilor, toate simboluri ale cercului, ale perfectiunii.
Se spune ca la Craciun cerurile sunt deschise, Dumnezeu aude rugaciunea omului corect, vede sufletul curat care este purificat in timpul postului, iar acum are dreptul de a-i cere lui Dumnezeu clementa pentru munca lui si sprijin pentru indeplinirea dorintelor.
In toate zonele tarii, din Bucovina si pana in Oltenia, din Dobrogea si pana in Banat, obiceiul popular al colindelor traieste intens in seara de ajun, in zilele de Craciun si Anul Nou.
Colindele sunt texte ritualice, preluate ca obiceiuri populare, care povestesc despre nasterea Mantuitorului, despre venirea celor trei magi si aparitia stelei pe cer, cea care a vestit nasterea lui Iisus. Unele sunt create de autori anonimi, din popor si au caracter specific, original sau au fost propagate de catre primii crestini in toate teritoriile cucerite sau sub influenta romana. Altele sunt colinde culte, create de preoti ai Bisericii sau de compozitori de muzica culta. Iata vin colindatorii" de Tiberiu Brediceanu, "O, ce veste minunata" de D.G. Kiriac, "Domnulet si Domn in cer" de Gheorghe Cucu sunt cateva exemple de colinde culte, dar care exista si in diferite variante modificate la nivel regional.
Bucuria colindului este nemarginita. De cum se lasa seara, copiii se aduna si pornesc colinda. Chiar daca ninge sau este ger de crapa pietrele, micutii se aduna in cete si pornesc pe ulitele satului ca sa vesteasca Nasterea Mantuitorului. Bunicii isi poarta nepotii in carca si nu uita sa ia cu ei si un bat ca sa isi faca drum prin zapada si sa se apere de caini. Inainte sa plece de acasa copiii primesc traistute cusute de mana din panza in care aduna nuci, covrigi si mere.
Gazdele care primesc colindatori isi deschid atat portile caselor cat si portile sufletului. De aici razbat miresme de mere, colaci calzi si bomboane, precum si mirosul bradului proaspat impodobit.
Se spune ca cei care nu primesc uratorii sau colindatorii nu vor avea un an bun.
Sa pastram traditiile romanesti, sa primim colindatori pentru ca astfel sarbatoarea Craciunului va fi completa.
#Romaniansaresmart
Din ajunul Craciunului si pana in ziua de Anul Nou, colindatorii pornesc in alai, oprindu-se la casele oamenilor pentru a le vesti Nasterea Domnului si a le face urari de sanatate si belsug.
Cuvantul „colind” sau „colinda” provine din latinescul „Calendae” nume ce se dadea vechilor sarbatori pagane de Anul Nou.
Obiceiul colindelor este preluat de la romani care sarbatoreau in aceasta perioada „Nasterea Soarelui”. In aceasta perioada a iernii soarele atinge punctul sau cel mai jos in emisfera sudica, incepand apoi, precum o ridicare, apoi o miscare treptata spre nord. Calendele erau sarbatori romane inchinate soarelui, ele desemnand un obiect rotund, o trimitere directa la discul solar, de aici si obiceiul de a imparti colaci si nuci colindatorilor, toate simboluri ale cercului, ale perfectiunii.
Se spune ca la Craciun cerurile sunt deschise, Dumnezeu aude rugaciunea omului corect, vede sufletul curat care este purificat in timpul postului, iar acum are dreptul de a-i cere lui Dumnezeu clementa pentru munca lui si sprijin pentru indeplinirea dorintelor.
In toate zonele tarii, din Bucovina si pana in Oltenia, din Dobrogea si pana in Banat, obiceiul popular al colindelor traieste intens in seara de ajun, in zilele de Craciun si Anul Nou.
Colindele sunt texte ritualice, preluate ca obiceiuri populare, care povestesc despre nasterea Mantuitorului, despre venirea celor trei magi si aparitia stelei pe cer, cea care a vestit nasterea lui Iisus. Unele sunt create de autori anonimi, din popor si au caracter specific, original sau au fost propagate de catre primii crestini in toate teritoriile cucerite sau sub influenta romana. Altele sunt colinde culte, create de preoti ai Bisericii sau de compozitori de muzica culta. Iata vin colindatorii" de Tiberiu Brediceanu, "O, ce veste minunata" de D.G. Kiriac, "Domnulet si Domn in cer" de Gheorghe Cucu sunt cateva exemple de colinde culte, dar care exista si in diferite variante modificate la nivel regional.
Bucuria colindului este nemarginita. De cum se lasa seara, copiii se aduna si pornesc colinda. Chiar daca ninge sau este ger de crapa pietrele, micutii se aduna in cete si pornesc pe ulitele satului ca sa vesteasca Nasterea Mantuitorului. Bunicii isi poarta nepotii in carca si nu uita sa ia cu ei si un bat ca sa isi faca drum prin zapada si sa se apere de caini. Inainte sa plece de acasa copiii primesc traistute cusute de mana din panza in care aduna nuci, covrigi si mere.
Gazdele care primesc colindatori isi deschid atat portile caselor cat si portile sufletului. De aici razbat miresme de mere, colaci calzi si bomboane, precum si mirosul bradului proaspat impodobit.
Se spune ca cei care nu primesc uratorii sau colindatorii nu vor avea un an bun.
Sa pastram traditiile romanesti, sa primim colindatori pentru ca astfel sarbatoarea Craciunului va fi completa.
#Romaniansaresmart
Vezi si alte sarbatori si obiceiuri din Bucovina
Vatra Dornei, Suceava
- Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. Cine nu are porc gras de Craciun nu poate spune ca a fost fericit in acel an;
- Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciu ...
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
© 2004 - 2024 SC InfoTurism Media SRL. Toate drepturile rezervate.Infopensiuni.ro va ofera pensiuni si vile din toate zonele turistice, oferte speciale, rezervari online. Termenii si conditiile de utilizare | Politica de Confidentialitate | Politica de Cookie-uri | Legislatie | Contact | Harta site 
|