Palatul Vechii Prefecturi, denumit si „Palatul Baroc”, reprezinta unul dintre cele mai valoroase monumente istorice ale Timisoarei.
Odata cu anul 1751, cand in Banat incepe separarea administratiei camerale de cea militara, inginerii militari devin preocupati de gasirea unui spatiu in interiorul Cetatii pentru resedinta casei guvernatorului. In momentul avansarii lucrarilor la Dom si fixarii formei Pietei Principale (astazi Piata Unirii) s-a ales si pozitia locuintei guvernatorului civil.
Cladirea era cunoscuta in anul 1752 ca si Casa Camerala Veche, iar in 1954 se transforma, fiind amenajata ca resedinta pentru pentru presedintele administratiei civile, contele de Vilana Perlas. Noua denumire a monumentului este Palatul Presedintelui. Motivele decorative tradeaza o filiatie vieneza stransa, in care se recunoaste indeosebi modelul „Palatului Kinsky” din Viena .
Palatul Presedintelui apare drept una dintre cele mai reprezentative constructii din Timisoara secolului al XVIII-lea si confirma preocuparea administratiei vremii pentru infrumusetarea orasului. De altfel, aspectul cladirii este mentionat elogios in lucrarea lui Francisc Griselini, Istoria Banatului Timisean, aparuta la Bucuresti in 1926.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, arhitectul Jacques Klein transforma Palatul Presedintelui – devenit intre timp Casa Comitatului – si elimina elementele de decoratie baroca, mai ales la nivelul fatadelor. Cladirea isi pastreaza, in mare, aceasta forma si in ziua de astazi.
Caracteristicile constructiei au favorizat alegerea sa pentru functiunea de muzeu de arta, spatiile oferite de cladire putind fi adaptate cu minime modificari cerintelor de expunere ale muzeografiei contemporane.
Astfel, pe de o parte amplasamentul intr-un spatiu central si vast al nucleului istoric al orasului favorizeaza polarizarea interesului vizitatorilor, iar pe de alta parte, specificul arhitectural face posibila diversitatea functionala impusa de programul muzeal si accentuarea concordantei intre constructie si noua sa destinatie.
Complexul muzeal de stiinte ale naturii din Constanta este o institutie publica de cultura, situata pe B-dul Mamaia, nr. 255. Se afla sub tutela Consiliului Judetean Constanta, reprezentand un obiect
Pestera Valea Cetatii (Fundata) este o pestera situata la 3 km de orasul Rasnov, intre Valea Cetatii si Poiana Brasov.
A fost descoperita in anul 1969, in urma unei explozii hidraulice cauzata de sed
Vatra Dornei denumita si "Perla Bucovinei", este situata in nordul Romaniei (judetul Suceava),in culoarul depresionar ce desparte grupa nordica a Carpatilor Orientali,la o altitudine de 802m. Se afla
Pestera Magurici este un monument al naturii situat in localitata Rastoci din comuna Ileanda. A fost declarata arie naturala si inclusa in reteaua ecologica de arii naturale protejate "Natura 2000".
Turnul Stefan sau turnul clootnita al fostei biserici cu hramul "Sfantul Rege Stefan" din Baia Mare este asezat intre strazile Crisan si 1 Mai, fiind construit in secolul ak XV-lea.
Desi constructia
In apropierea localitatii maramuresene Mesteacan, pe Dealul Secaturii, se afla ruinele unei fortificatii romane, ale unui turn roman de paza si semnalizare ce dateaza din secolele II-III p. Chr.
Aces
Turnul Dulgherilor este o cladire construita in secolul al XV-lea, pe strada Cetatii, avand rol de aparare.
A fost restaurat in 1967 si 2007. Un zid de legatura intre acest turn si Turnul Olarilor es
Manastirea Breaza din Suciu de Sus este situata la 25 km de Targul Lapus si 58 km de Dej si este o manastire de maicute ce dateaza din anul 1958.
Biserica de lemn a manastirii a fost construita intre
Cheile Uibarestilor reprezinta o zona naturala protejata, situata in amonte de satul Uibaresti, judetul Hunedoara.
Formatiunile calcaroase au fost sapate in timp de apele paraului Uibaresti, afluent a
Focurile Vii reprezinta un fenoment natural inedit, asemanator Vulcanilor noroiosi, a carei aparitie se datoreaza emanatiei de gaze naturale din pamant ce formeaza flacari ce ard, fiind aprinse de raz