Acasa \ Destinatii si obiective turistice \ Cheile Bistritei - Buila Vanturarita

Masivul Buila-Vanturarita este sectionat de mai multe vai adanci cu aspect de chei.

Evolutia acestor vai a fost legata initial de fenomenul de epigeneza, ca urmare a instalarii lor pe liniile de falie care fragmentau depozitele barremian- aptiene.

Ulterior, adancirea s-a produs in calcarele jurasice superioare, proces stimulat, pe de o parte, de inaltarea masivului, iar pe de alta parte de subsidenta din regiunea subcarpatica.

Cheile Bistritei sunt cele mai evoluate, masurand 1,2 km si avand un traseu adaptat perfect liniilor structurale din sudul muntelui Arnota.

Cheile se caracterizează prin existenţa repezişurilor şi pragurilor în talveg, fenomenelor de marmitaj (marmite laterale, de fund, suspendate)şi gurilor de peşteri în versanţi, la diferite altitudini. Bistriţa, afluent de dreapta al Oltului, care se varsă în Olt în apropierea comunei Băbeni-Bistriţa, între gurile de vărsare ale râurilor Govora şi Luncavăţ, acestea din urmă încheind seria afluenţilor carpatici care vin din dreapta.

Izvorăşte din Munţii Căpăţânii şi este format prin unirea a două pârâuri principale: Gurgui (vest), cu izvoarele în Curmătura Rodeanu şi Cuca (est), cu izvoarele în Curmătura Zănoaga. Acestea îsi măresc treptat debitul si se unesc la cantonul „Între Râuri”, formând râul Bistriţa.

La originea sa sunt mai multe izvoare care pornesc de sub culmile munţilor Văleanu, Rodeanu, Zănoaga, Govora, Netedu. Străbate bara calcaroasă a masivului săpând chei în extremitatea sud-vestică a acesteia, adunând apele din Munţii Bulzu şi La Clae (versanţii estici), prin numeroase pâraie (Pârâul Fântânii, Pârâul Bulzului) şi din Muntele Arnota (versantul vestic).

În cursul său meandrat până la Olt, el străbate dealurile subcarpatice pe o distanţă de circa 42 km, bazinul având o suprafaţă de 384 km².

Dacă se adaugă si lungimea izvoarelor sale si a afluenţilor, lungimea totală este de circa 60 km.