Acasa \ Destinatii si obiective turistice \ Muntii Parang

Muntii Parang reprezinta o unitate naturala bine individualizata fata de cele limitrofe, clar delimitata de vaile adanci ale Jiului in vest, Jiul de Est in nord si Oltetul in est. In sud, o serie de depresiuni din Subcarpatii Gorjului incadreaza acesti munti. O serie de caracteristici impun acesti munti in peisajul turistic al Romaniei: concentrarea obiectivelor turistice in zona alpina, accesibilitatea usoara data de drumurile forestiere ce urca pe vai si de o retea d epoteci bine pusa la punct, parcurgerea in timp relativ scurt a crestei principale si a traseelor pe directia nord-sud, existenta infrastructurii de cazare la periferia masivului.
Potentialul turistic natural este definit in primul rand de peisajele alpine (in nord la peste 1850 m altitudine, iar in sud la peste 2000 m), in al doilea rand de vaile taiate in roci cristaline sau calcare, in etajul forestier.
In alcatuirea reliefului se impune un sector central ce cuprinde cele mai mari altitudini, de la est la vest, cu dezvoltare din Valea Jiului pana in Valea Lotrului (Parangu Mic – 2074 m, Carja – 2405 m, Parangu Mare – 2519 m, Coasta lui Rus – 2301 m, Setea Mare – 2365 m , Mohoru – 2337 m, Micaia – 2179 m). Pe versantii nordici se situeaza cele mai importante complexe glaciare situate pe vaile de la ce alcatuiesc obarsiile Jietului (Rosiile, Slivei, Gheresu) si Lotrului (Gauri, Iezer, Lotru). In cadrul acestor complexe glaciare se impun versanti povarniti, creste secundare zimtate si abrupte, numeroase lacuri glaciare. Sunt peste 30 de lacuri glaciare, cele mai importante fiind:
- Mandra, in complexul Rosiile, situat la cea mai mare altitudine-2148 m
- Rosiile, cel mai extins si cel mai adanc-3,7 ha si 17,6 m adancime
- Calcescu, la 1942 m cu 3,02 ha si 9,3 m adancime
- Gauri la 1940 m
- Iezerul Parang la 1880 m cu o suprafata de 4587 mp si 1,72 m adancime
Din axul central se desprind spre nord si spre sud creste secundare, mai lungi spre sud (frecvent peste 15 km) si mai scurte spre nord si vest (10-15 km).
Relieful dezvoltat pe calcare se afla in nord, platoul Petriceana – Pietrele Albe, si in sud, intre vaile Cernadia si Oltet. Un loc aparte il reprezinta Defileul Jiului, extrem de spectaculos, pe o lungime de 32 km, in vestul masivului.
Pentru frumusetea peisajului si importanta stiintifica, in cadrul Muntilor Parang se afla mai multe rezervatii: ansamblul alpin Calcescu, complexul glaciar Gauri. Pestera Muierii, situata in sud, in Cheile Galbenului, are 4 niveluri, 700 m lungime, la care se adauga alti 655 m de galerii laterale. Nivelul al treilea are importanta stiintifica, fiind declarat monument al naturii, aici afalndu-se foarte frumoase conceretiuni si un depozit de aproximativ 100 de resturi de schelete de Ursus spelaeus.
Potentialul turistic antropic este concentrat in localitatile de la periferie, in depresiunile subcarpatice si in lungul vaii Jiului. Cel mai important centru turistic este orasul Petrosani, din care se pleaca pe numeroase trasee turistice. In Defileul Jiului se afla Manastirea Lainici (sec. XVIII), orasul Sadu-pe Gilort, iar in sud, in Subcarpati, orasul Novaci, cu obiective etno-folclorice, punct de plecare spre traseele din sud-estul masivului. In cadrul Muntilor Parang se diferentiaza mai multe sectoare: Parangu Mic in vest, Ranca-Mohoru in partea central sudica, Obarsia Lotrului in nord-est.