Pensiune aflata in inima Transilvaniei, este o destinatie cautata de foarte multi turisti, atat din tara, cat si din strainatate.

Statiune balneara, aflata intr-o zona cu o clima propice, este cunoscuta in tara noastra si in strainatate pentru baile in apa bogata in iod si brom.

Aceasta zona este recomandata pentru afectiuni reumatice, pentru probleme cu articulatiile, afectiuni post - traumatice, afectiuni ale sistemului nervos.

Zonele de tratament aflate in apropiere de Bazna asigura conditii optime pentru refacere si recreere.
Cel mai important motiv pentru care pesniunea este vizitata tot timpul anului sunt: recreere, refacere, excursii cu bicicletele, excursii de vanatoare.

Asezare

Statiunea Bazna este situata in nordul judetului Sibiu , in apropierea limitei cu judetul Alba , intr-o regiune deluroasa , la altitudinea medie de 320 m.
Inainte de toate , statiunea incanta prin fericita sa asezare: intr-o vale cu clima blanda, ferita de vanturi, cu versanti domoli de pe care se pravaleste pana sub ferestre verdele odihnitor al padurilor inmiresmate.

Izolarea ei relativa , departe de a fi un inconvenient, devine , prin generozitatea si maretia naturii inconjuratoare, o minunata binefacere.

Scurt istoric

Localitatea Bazna a fost atestata documentar incepand cu data de 18 februarie 1302, printr-un act in care consiliul unei manastiri din Oradea adevereste ca un comite sas a "donat" localitatea denumita Bazna bisericii catolice din Alba Iulia.
La inceputuri, asezarea s-a aflat in alt loc, mai spre vest, pe Valea Morii, spre Boian de unde a fost mutata pe actuala vatra in secolul al XIV-lea.

Pe la sfarsitul aceluiasi secol s-a construit in mijlocul asezarii o cetate fortificata cu palisade.

Premizele infiintarii statiunii incep inca din anul 1671, cand niste ciobani, aprinzand un foc sa se incalzeasca, au descoperit, fara voia lor, zacamantul de gaz natural de la Bazna. Prin aceasta, ca si prin apele minerale descoperite ulterior, statiunea a atras atentia oamenilor nu numai din Transilvania, ci si din alte locuri.

In secolul al XVIII-lea, apele minerale de la Bazna fac obiectul unor lucrari interesante.

Astfel, Rudolf Rothens, in lucrarea "Memorabilae Europae", aminteste de aceste ape (1749), iar dr. Klaus, in studiul "Izvoare tamaduitoare din monarhia austriaca",se refera la binefacerea apelor din Bazna.

Dupa anul 1752, incep sa se faca "analize" chimice, mai intai de catre farmacistul George Bette din Sibiu si apoi de alti specialisti.

Informatii bogate si amanuntite au ramas de la Andreas Gaspari, care a lasat un manuscris cu observatii culese intre anii 1762-1779 despre starea bailor de aici.

Autorul aminteste despre existenta mai multor izvoare minerale: "Baia bisericii", "Baia cersetorilor", "Fantana acra" si descrie starea lor de acum aproape 225 de ani.

In publicatia "Scrieri trasilvanene trimestrial" din 1791 aparea articolul intitulat "Ceva despre baia de sulf din Bazna", in care se confirma ca Andreas Gaspari a lasat cea mai veridica descriere a inceputurilor acestei statiuni.

In anul 1808 incep sa se faca cercetari stiintifice asupra apelor minerale de catre medici si chimisti, care, in 1813, au publicat in "Anuarul medical al statului imperial" un raport favorabil.

In 1814 izvoarele de ape minerale de la Bazna, trec in proprietatea bisericii evanghelice din localitate, fiind supuse unor analize chimice, facandu-se recomandari stiintifice, iar in luna noiembrie se hotareste construirea unui stabiliment balner.

In 1835, s-au facut primele amenajari: 4 cabine si o instalatie de incalzit apa in cazane. Primul stabiliment balnear s-a construit abia in anul 1843 de catre o societate pe actiuni formata din intelectuali din Medias. In 1845 au fost inregistrate 637 persoane venite la tratament.


In 1877 baile trec in posesia bogatasului Brekner din Medias, care le arendeaza pe timp de 70 de ani, acesta construind instalatii sistematice, care au contribuit la dezvoltarea si modernizarea statiunii.

In anul 1905 a fost angajat primul medic al statiunii, s-a infiintat o farmacie si a inceput productia de sare de Bazna, numita "Victoria". In 1907 geologul Ludovic Mrazec, explica originea apelor minerale si a namolului.

Ziarul "Romanul", in buletinul sau balneoclimateric din 22 iulie 1919 scria ca "preturile sunt reduse, confortul civilizat, muzica, seratele, festivitatile, tenisul, aparatele de gimnastica, strandul etc. arcuiesc muschii bronzati si aduga un final decisiv la convingerea vizitatorilor asupra climatului de vis si izvoarele de sanatate ale Baznei".