Muntii Ciucas
Localizare: Muntenia
Apasati pe imagini pentru vizualizare
Masivul Ciucaş este o unitate de relief din cadrul Carpaţilor de Curbură, aparţinând de lanţul muntos al Carpaţilor Orientali. Este situat la est de cursurile superioare ale râurilor Teleajen şi Tarlung. Se învecinează cu Munţii Tătaru şi Munţii Siriu la sud-est şi est, Depresiunea Întorsurii, Munţii Întorsurii la nord şi Munţii Grohotiş la vest.
Cel mai înalt pisc este Vârful Ciucaş, având 1.954 m. Alte vârfuri sunt Zăganu (1883 m) şi Tigăile Mari (1845 m).
Sunt alcatuiţi din două culmi principale, culmea Ciucaş Bratocea pe aliniamentul SV-NE şi culmea Gropsoarele-Zăganu pe directia NV-SE, unite prin înseuarea muntelui Chiruşca. Culmea Ciucaş - Bratocea reprezintă partea de vest a masivului, ce se împarte în două compartimente separate de şaua Tigăilor. Culmea Ciucaş reprezintă compartimentul nordic, atingând înălţimea maximă în Vârful Ciucaş (1954 m), iar culmea Bratocea reprezintă componenta sudică, întinzându-se pe mai bine de 4 km. Culmea Gropsoarele-Zăganu se întinde pe mai bine de 4 km, având un relief mai monoton în partea de nord, înălţimea maximă fiind vârful Gropşoarele de 1884 metri.
Din punct de vedere hidrografic trebuie amintit râul Teleajen si Pârâul Berii.
Principalele locuri de cazare şi puncte de acces în masiv sunt reprezentate de Staţiunea Cheia şi Cabana Muntele Roşu la care se poate ajunge prin Pasul Bratocea. Staţiunea Cheia dispune de două hoteluri şi numeroase pensiuni, iar Complexul Muntele Roşu cuprinde cabana iniţială, construită în 1948 şi cabana Bujorul Roşu plus o sală de discotecă, lângă care este amplasată cabana Silva şi o staţie metereologică.
Fosta cabană "Alexandru Vlahuţă" (cunoscută şi sub numele de "Cabana Ciucaş") este în prezent dezafectată fiind în mare parte distrusă.
Există o rezervaţie naturală cu relief ruiniform şi cu o vegetaţie bogată de pajişti, tufărişuri (afin, ienupăr, smirdar, jneapăn) şi plante de stâncărie (rogoz verde, floare de colţ). În Masivul Ciucaş trăiesc numeroase animale sălbatice: urs, mistreţ, cerb, râs, vulpe, jder, veveriţă, pisică sălbatică, capră neagră. Păsările sunt reprezentate prin vultur, acvilă de munte, uliu, privighetoare, cinteză, iar reptilele prin vipera comună şi şopârla de munte (Lacerta vivipara).
Cel mai înalt pisc este Vârful Ciucaş, având 1.954 m. Alte vârfuri sunt Zăganu (1883 m) şi Tigăile Mari (1845 m).
Sunt alcatuiţi din două culmi principale, culmea Ciucaş Bratocea pe aliniamentul SV-NE şi culmea Gropsoarele-Zăganu pe directia NV-SE, unite prin înseuarea muntelui Chiruşca. Culmea Ciucaş - Bratocea reprezintă partea de vest a masivului, ce se împarte în două compartimente separate de şaua Tigăilor. Culmea Ciucaş reprezintă compartimentul nordic, atingând înălţimea maximă în Vârful Ciucaş (1954 m), iar culmea Bratocea reprezintă componenta sudică, întinzându-se pe mai bine de 4 km. Culmea Gropsoarele-Zăganu se întinde pe mai bine de 4 km, având un relief mai monoton în partea de nord, înălţimea maximă fiind vârful Gropşoarele de 1884 metri.
Din punct de vedere hidrografic trebuie amintit râul Teleajen si Pârâul Berii.
Principalele locuri de cazare şi puncte de acces în masiv sunt reprezentate de Staţiunea Cheia şi Cabana Muntele Roşu la care se poate ajunge prin Pasul Bratocea. Staţiunea Cheia dispune de două hoteluri şi numeroase pensiuni, iar Complexul Muntele Roşu cuprinde cabana iniţială, construită în 1948 şi cabana Bujorul Roşu plus o sală de discotecă, lângă care este amplasată cabana Silva şi o staţie metereologică.
Fosta cabană "Alexandru Vlahuţă" (cunoscută şi sub numele de "Cabana Ciucaş") este în prezent dezafectată fiind în mare parte distrusă.
Există o rezervaţie naturală cu relief ruiniform şi cu o vegetaţie bogată de pajişti, tufărişuri (afin, ienupăr, smirdar, jneapăn) şi plante de stâncărie (rogoz verde, floare de colţ). În Masivul Ciucaş trăiesc numeroase animale sălbatice: urs, mistreţ, cerb, râs, vulpe, jder, veveriţă, pisică sălbatică, capră neagră. Păsările sunt reprezentate prin vultur, acvilă de munte, uliu, privighetoare, cinteză, iar reptilele prin vipera comună şi şopârla de munte (Lacerta vivipara).
