Pestera Meziad
Pestera Meziad
vezi pe harta
Coordonate GPS: 46.7508316,22.4280567
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
vezi pe harta
Informatii despre Pestera Meziad
Apasati pe imagini pentru vizualizare
Pestera Meziad este una dintre cele mai spatioase si mai lungi pesteri din tara noastra, fiind situata pe Valea Meziadului, in partea sud estica a Muntilor Padurea Craiului si vestul Muntilor Apuseni.
Declarata monument al naturii, pestera a fost reamenajata in anul 1972 si introdusa in circuitul turistic. Este situata la altitudinea de 297 m, avand doua nivele de carstificare:
- nivelul inferior, care insumeaza 1.542 m si se caracterizeaza prin spatii neobisnuit de ample
- nivelul superior, cu lungimea de 3.208 m.
Cercetarile speologice au descoperit aici urme din paleolotic si neolitic, fiind o pestera locuita de Homo Sapiens si de animale ca Ursus spelaeus.
Un alt aspect interesant al pesterii sunt liliecii care hiberneaza aici, mai ales cei din specia Miniopterus schreibersii, ce formeaza o colonie destul de mare in Sala Liliecilor.
Accesul la pestera se face pe drumul national E-70 (76) dintre Oradea si varfuri, cu ramificatia spre Beius prin centrul orasului, de unde pestera se afla la o distanta de 22 km, din Beius urmand soseaua Rosia (Borod) - Alesd.
Pestera are o lungime de 7.000 de metri, din care, turistic, au fost amenajati 1.500 de metri. Are ca element important galeriile subterane ce se intind pe doua nivele, cavernele amenajate, coloniile de lilieci, care sunt printre cele mai mari din Romania, si urmele locuirii omului preistoric.
De curand pestera a fost amenajata si deschisa pentru turisti. Locuita de om inca din preistorie, Pestera Meziad a devenit, din primii ani ai secolului XX, unul din cele mai cautate obiective turistice ale judetului Bihor. Acest fapt se datoreaza dimensiunilor sale impunatoare si neobisnuitei sale bogatii de formatiuni, urmelor de locuire umana ce au dainuit aici din paleolitic si neolitic, oaselor ursului de pestera, coloniilor de lilieci si frumusetii naturale a imprejurimilor.
Pestera Meziad este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Crisana, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.
Pentru a vizita Pestera Meziad poti accesa una dintre ofertele de cazare Beius , la pensiunile si vilele din apropiere.
Declarata monument al naturii, pestera a fost reamenajata in anul 1972 si introdusa in circuitul turistic. Este situata la altitudinea de 297 m, avand doua nivele de carstificare:
- nivelul inferior, care insumeaza 1.542 m si se caracterizeaza prin spatii neobisnuit de ample
- nivelul superior, cu lungimea de 3.208 m.
Cercetarile speologice au descoperit aici urme din paleolotic si neolitic, fiind o pestera locuita de Homo Sapiens si de animale ca Ursus spelaeus.
Un alt aspect interesant al pesterii sunt liliecii care hiberneaza aici, mai ales cei din specia Miniopterus schreibersii, ce formeaza o colonie destul de mare in Sala Liliecilor.
Accesul la pestera se face pe drumul national E-70 (76) dintre Oradea si varfuri, cu ramificatia spre Beius prin centrul orasului, de unde pestera se afla la o distanta de 22 km, din Beius urmand soseaua Rosia (Borod) - Alesd.
Pestera are o lungime de 7.000 de metri, din care, turistic, au fost amenajati 1.500 de metri. Are ca element important galeriile subterane ce se intind pe doua nivele, cavernele amenajate, coloniile de lilieci, care sunt printre cele mai mari din Romania, si urmele locuirii omului preistoric.
De curand pestera a fost amenajata si deschisa pentru turisti. Locuita de om inca din preistorie, Pestera Meziad a devenit, din primii ani ai secolului XX, unul din cele mai cautate obiective turistice ale judetului Bihor. Acest fapt se datoreaza dimensiunilor sale impunatoare si neobisnuitei sale bogatii de formatiuni, urmelor de locuire umana ce au dainuit aici din paleolitic si neolitic, oaselor ursului de pestera, coloniilor de lilieci si frumusetii naturale a imprejurimilor.
Pestera Meziad este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Crisana, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.
Pentru a vizita Pestera Meziad poti accesa una dintre ofertele de cazare Beius , la pensiunile si vilele din apropiere.
Coordonate GPS: 46.7508316,22.4280567
Vezi si alte obiective turistice din Beius
Varful Buteasa (1.792 m) este o rezervatie naturala de tip botanic, situata in sud-estul judetului Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Budureasa.
Aria naturala are o suprafata de 2 ha si pr
Varful Carligati reprezinta o rezervatie naturala de tip botanic situata in sud-estul judetului Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Budureasa.
Aria protejata are o suprafata de 10 ha si inc
Calcarele tortoniene de la Miheleu reprezinta o rezervatie naturala de tip paleontologic, situata in judetul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Lazareni, satul Miheleu.
Aria protejata are
Pestera Coliboaia este situata la o altitudine de 560 m, in Valea Sighistelului, cu 120 m in amonte fata de Pestera Magura.
Cea mai simpla cale de acces este prin satul Sighistel din apropierea locali
Muzeul Municipal de Istorie si Etnografie Beius, judetul Bihor, se afla in Piata Samuil Vulcan nr.1, localitatea Beius in cladirea monument istoric, fosta casa a memorandistului Vasile Ignat si a mart
Materialele postate pe acest site apartin autorilor si se afla sub protectia Legii Dreptului de Autor. Preluarea lor se poate face doar cu acordul scris al autorului si cu citarea sursei cu link activ catre acest site.
Vezi si alte obiective turistice din subcategoria Pesteri
Infopensiuni: |
|
Linkuri utile: |
|
© 2004 - 2025 SC InfoTurism Media SRL. Toate drepturile rezervate. Infopensiuni.ro va ofera pensiuni si vile din toate zonele turistice, oferte speciale, rezervari online. Termenii si conditiile de utilizare | Politica de Confidentialitate | Politica de Cookie-uri | Legislatie | Contact | Harta site 
|